Review produse Kabea – guest post by Loredana

Cand Clarra mi-a oferit sansa sa incerc produsele Kabea m-am bucurat mult. Nu incercasem nici un produs asemanator desi citisem atat de multe despre produsele naturale, chiar aici pe blog.

Asadar, sunt primele produse handmade, “facute din suflet pentru suflet” pe care le folosesc. Eu am o piele mixta si sensibila, predispusa la alergii atunci cand nu-i place ceva.

Cand am deschis coletul, in interior se aflau frumos ambalate 3 produse din povesti: sapun “Spring”, gel de dus crema “Rose cream”, crema de corp “Savor”. Le-am numit produse din povesti pentru ca asa aratau, ambalate cochet si vesel, parca desprinse din povestile cu zane. Am atasat o fotografie sa va convingeti si voi.

Le-am folosit mai bine de o saptamana si am decis ca sunt produsele mele de suflet. Nu am incercat ceva mai bun pana acum, care sa contina doar produse naturale de calitate.

Cand am deschis cutia viu colorata a sapunului “Spring”, mi-am lipit nasul ca un copil nerabdator de acesta. Mirosea a lavanda, a fost prima mea senzatie. Si eu ador mirosul suav de lavanda. Sapunul contine evident, multe alte minunatii: unt cocos si shea , ulei de masline, ricin, palmier, jojoba si unt cocos nerafinat, apa, NaOH, argila mov, pudra minerala, uleiuri esentiale de patchouli, portocale dulci, geraniu si lavanda.  Face o spuma delicata dar densa. Stiam despre aceste produse din ce mai citisem, ca nu fac multa spuma. Mie mi se pare ca acest sapun face destula spuma si destul de repede, fara prea multe insistente. Daca am continuat sa-mi masez pielea cu spuma produsa initial, ea a devenit si mai densa transformandu-se aproape in crema.  A fost o placere sa folosesc sapunul care mi-a intrecut asteptarile. Acum pot face bine diferenta intre mirosul din sapunurile comercializate in magazine si mirosul natural din sapunul Kabea. Imi place la nebunie ca sapunul miroase clar a uleiuri naturale si este destul de discret pe piele. Un miros puternic, orice aroma ar avea, ma duce cu gandul la ceva chimic, artificial.

Dupa ce am folosit sapunul in prima seara, a urmat crema de corp “Savor”. Miroase frumos a unt de cocos, miros destul de discret. Nu mi-as dori sa fie altfel.  Pe aceasta o folosesc in general pe maini, brate si pe gat. Imi place sa o folosesc pe gat in loc de crema de noapte. Hidrateaza profund si calmeaza micile iritatii. Am fost surprinsa sa vad ca desi este foarte densa si in borcanel pare grasa, intra rapid in piele. Simt ca-mi hidrateaza pielea dar nu ramane nimic gras la suprafata ei. Pielea ramane moale si…nu stiu daca exista un cuvant anume pentru asta. Cred ca trebuie sa simti exact cum lasa pielea. Fiecare trebuie sa-si creeze propria experienta, propria poveste… .

Crema “Savor” vine intr-un borcanel gingas pe care se afla lipita o eticheta cu data cand a fost facuta, respectiv data expirarii. A mea spre exemplu, a fost creeata de Kabea la 23.03 si expira pe 23.06.2012. Este normal sa fie asa la un produs natural, handmade.

Am lasat la final gelul de dus “Rose cream”, este o crema-spuma foarte fina. Miroase a apa de trandafir. De obicei folosesc apa de trandafiri, pulverizata pe fata, mai ales vara. Gelul de dus are o culoare calda, un roz linistitor si face o spuma foarte cremoasa. Eu l-am folosit fara burete. Si el are trecuta valabilitatea pe mica eticheta cu fluturasi.

Asadar, produsele sunt …din povesti (ma repet) si singurul  meu regret este cantitatea lor. Mi-as dori sa vina in recipiente mai mari, sa le pastrez cat mai mult timp. Dar sunt produse handmade, facute cu uleiuri si ingrediente naturale, cu un termen de valabilitate relativ mic iar recipientele mici si cochete sunt raportate la toate acestea.

Multumesc Kabea pentru minunatiile care ti-au iesit din maini si multumesc Clarra pentru posibilitatea de a le incerca !

 

 

 

 

 

 

Sapun de lux “Flori de lavanda”

Cand Kabea mi-a daruit acest sapun, mi-a spus ca este pentru copilasi mici si cuminti. Am zambit strengar, dar cand l-am primit si l-am mirosit, mi-am dat seama ca are dreptate – miroase suav si delicat un pic a lavanda, un pic a portocala, un pic a curat… exact ca un copilas rasfatat.

Ce contine? ulei de cocos, unt shea, ulei de masline si ricin, lapte de capra, NaOH, ulei esential de lavanda si portocala.

Si arata exact ca in poza – o floricica mica si vesela. De acest sapun n-am reusit sa ma bucur decat olfactiv, pentru ca mi l-a luat mama – a profitat de faptul ca in perioada in care am avut dermatita nu mai foloseam produse cu uleiuri estentiale si ea, ca si mine, este o iubitoare a sapunurilor naturale si a lavandei.

Ea are ten mixt si piele sensibila, predispusa la alergii. I-a placut ca acest sapun miroase foarte suav (ei nu-i plac sapunurile puternic parfumate). Ea il foloseste pe post de sapun pentru fata si ii place ca-i lasa tenul fin, nu o strange, nu o irita – ei ii place sa-si spele tenul cu sapun, nu-i plac gelurile pentru curatarea tenului, dar e mai mereu nemultumita pentru ca majoritatea sapunurilor naturale ca-i usuca tenul. Dupa ce se spala cu acest sapun nu mai simte nevoia sa aplice crema de fata.

Desi e micut, e spornic – s-a spalat cam 3 luni cu el, aproape zilnic – doar pe fata, dupa cum spuneam.

Unde il puteti gasi? Aici, la Kabea. Are 40 g si costa aproximativ 6 ron. Momentan nu este pe stoc, dar cu siguranta daca vorbiti cu Kabea va mai face altul.

Voi aveti vreun sapun preferat pentru fata?

 

Sapun cu miere, de la Kabea

Mie imi place foarte mult mierea, ca si aliment – desertul meu preferat este alcatuit dintr-un amestec de grau incoltit, miere, nuci si migdale. Stiu ca este benefica pentru organism atat intern cat si extern, dar eu nu pot sa o folosesc pe piele pentru ca… mi-e scarba (da da, fiecare cu piticii lui… v-am mai povestit eu si cu alta ocazie ca nu sunt adepta mastilor naturale, pentru ca mie mi se pare ca mancarii ii sta bine in farfurie, nu pe fata mea).

Acesta este primul sapun cu miere pe care-l folosesc. Mi-a placut ca arata exact ca in poza si miroase absolut delicios a miere zaharisita – imi venea sa bag dintii in el

Ce contine? uleiuri saponificate de cocos si floarea soarelui, muuuuuulta miere, ceara, unt cacao, ulei jojoba, ulei de struguri, apa distilata, NaOH, ulei aromat de miere.

Face o spumita compacta, cuminte, cremoasa si delicata si calmeaza pielea iritata. L-am folosit in perioada in care dermatita a revenit si mare parte din produsele folosite imi iritau pielea (sapunul lichid de la munca imi usca si irita mainile groaznic, parca puneam sare pe rana); cand ajungeam acasa si ma spalam cu acest sapun, parca era un balsam binefacator pentru maini.

E perfect pentru cei care sunt in cautarea unui sapun natural care sa nu contina uleiuri esentiale.

Ce mi-a placut mult la el este faptul ca m-am spalat cu el pe fata si nu am simtit absolut niciun disconfort! sunt foarte putine sapunuri pe care le pot folosi fara probleme pe fata; majoritatea imi usuca tenul foarte tare.

Se consuma foarte greu si nu se inmoaie in sapuniera.

Unde il puteti gasi? Aici, la Kabea, la aproximativ 13 ron / 100g . Vad ca momentan nu mai are pe stoc, dar daca vorbiti cu ea s-ar putea sa mai faca

Vetivert – sapunuri cu dragoste – partea a II-a

Acum cateva zile va povesteam despre doua sapunuri delicioase de la Vetivert aici, iar azi vreau sa va povestesc despre inca doua.

O sa incep cu sapunul lichid de ylang-ylang, primul sapun lichid natural incercat de mine. Pe site vad ca este doar sapunul lichid de lavanda, cu siguranta va aparea in scurt timp si acesta.

Are o culoare alb-laptoasa, si desi parea foarte vascos, cand am turnat in mana mi-am dat seama ca e destul de subtirel – nu apos, dar nici foarte gros. Miroase placut, discret, delicat, a ylang-ylang si parca si un pic a cocos; face o spumita delicata, cremoasa, spala bine pielea fara sa o usuce.

Eu l-am folosit pe post de gel de dus in perioada in care a revenit dermatita in viata mea, si incepuse iar sa ma manance pielea de la majoritatea produselor de ingrijire. Imi place ca e spornic – dupa cum scrie si pe site, doua picaturi pe buretele de baie sunt suficiente (am testat, sa ma conving). Eu il folosesc de vreo doua luni si pare ca nu se mai termina.

Imi place mult ca mirosul nu persista pe piele decat maxim 10 minute – dupa cum spuneam mirosul este foarte suav. Uneori nu vreau cosmetice care sa-si lase parfumul pe pielea mea, caci interfereaza cu parfumul pe care vreau sa-l aplic ulterior, alterandu-i aroma. Alteori pur si simplu nu suport niciun parfum, din cauza alergiei…. ma mananca nasul si gatul de la mirosuri.

Mi-a placut ca ambalajul este intr-adevar de calitate – sticla de plastic tare, fara a fi totusi usor casant (am scapat-o de vreo 2-3 ori pe jos in baie si n-a patit nimic), pompita de calitate – exact asa cum scrie si in descrierea de pe site (am eu o problema cu ambalajele cu pompita care nu sunt de calitate… care dozeaza ori prea mult, ori prea putin, ori trebuie sa apesi de 2-3 ori ca sa iasa un strop de produs).

Pretul este unul mai mult decat decent – 20 ron pentru 200 ml de produs.

Iar lista de ingrediente este scurta si curata:  ulei de florea soarelui extravirgin,ulei de masline extravirgin, ulei de cocos, apa demineralizata,KOH, borax, ulei esential de ylang-ylang.

Cel de-al doilea sapun este cel cu avocado:

Miroase delicat a scortisoara, face o spuma fina si cremoasa, parca mai densa decat la celelalte sapunuri Vetivert si curata pielea fara a o deshidrata. Imi place ca dupa spalare imi simt mainile fine, catifelate. La fel ca si in cazul sapunului lichid, mirosul nu persista pe piele, fiind foarte discret. Se consuma greu, nu ramane gelatinos in sapuniera.

Ingrediente: ulei de floarea-soarelui extravirgin, ulei de palmier, ulei de cocos, decoct  de coaja salcie, NaOH, ulei esenţial de scortisoara si portocala, pulpă de avocado.

Iar pretul este unul decent – 9 ron/85g

Daca doriti sa admirati, sa mirositi si chiar sa cumparati sapunelele Vetivert, pe 25 martie o gasiti pe Doina la Raw Generation in Bucuresti, la hotel Rin.

 

De ce sapun natural?

Zilele trecute am primit un comentariu de la o cititoare in care eram acuzata de snobism si prostie, ca dau o caruta de bani pe sapun de casa, in loc sa-mi iau un sapun de calitate, si anume Dove… ca si bunica ei face sapun de casa, dar ca ea nu s-ar spala cu el nici platita, spre deosebire de mine. Limbajul folosit in acel comentariu era presarat cu injuraturi si jigniri, motiv pentru care a ajuns in cosul de gunoi, pentru ca eu nu tolerez mizerii pe blogul meu, dar am zis sa va prezint in cateva cuvinte continutul lui.

Asadar, de ce sapun natural?

Pana acum cativa ani (adica pe la 23-24 de ani) n-am avut nicio problema cu pielea – aveam ten normal, piele normala, par normal fara sa le acord vreo ingrijire deosebita (spre deosebire de alte adolescente, eu n-am stiut niciodata ce este acneea, ce sunt punctele negre, dar nici pielea uscata – le multumesc parintilor mei pentru bagajul genetic).

Apoi am vazut ca pielea mainilor incepe sa devina mai uscata, mai sensibila. Pe atunci tocmai aparuse sapunul Dove Exfoliating si l-am primit si eu cadou. Orbita de reclama sa plina de promisiuni frumoase, m-am spalat si eu cu el, plina de incantare. Am simtit ca ma ustura pielea si de la el, cu toate ca nu era iritata, zgariata… apoi m-am sters pe maini si am vazut ca pielea incepuse sa mi se crape usor… arata asa cum arata iarna pielea de pe coate si picioare atunci cand se deshidrateaza… se desprindeau cojite albe…  m-am dat repede cu o crema cosmetica hidratanta si au inceput sa ma usture mai tare mainile… am fugit repede la baie sa ma spal de crema… si m-am spalat cu sapunul Dove clasic cu 1/4 crema hidratanta (desteapta reactie, nu?)… ca si rezultat mainile m-au usturat si mai tare iar pe anumite portiuni de piele incepuse sa-mi dea sangele… mi-au dat lacrimile de usturime… m-am dat cu ulei de masline, mi-am pus in maini manusile pentru hidratare si am adormit cu lacrimi in ochi si suspinand prin somn de usturime…

Asa ca de a doua zi am inceput sa ma documentez in legatura cu sapunurile din comert si treptat am ajuns sa descopar si sapunurile naturale. Primele incercate au fost cele de la SoapMill… erau cu totul diferite fata de orice sapun din comert – aratau altfel, miroseau altfel si aveau un pret dubios de mare – 10 ron, in conditiile in care un Fa era 1 ron, iar Dove, cel mai scump sapun din comert, era 3 ron. Dar au meritat fiecare banut.

Eu de atunci am inteles ca un sapun nu trebuie sa fie doar un simplu sapun – trebuie sa aiba ingrediente care sa protejeze si hraneasca pielea. Trebuie ales cu grija, asa cum alegem o crema de corp, de maini, sau orice alt produs de ingrijire.  Chiar daca intr-un minut il clatim de pe piele, el totusi actioneaza asupra pielii. Un sapun prost ales poate distruge pielea… am descoperit-o chiar eu, pe pielea mea. De atunci n-am mai folosit sapunuri cosmetice, pentru ca pielea mea capatase o sensibilitate si cam orice sapun o usca.

Dar am descoperit lumea minunata a sapunurilor naturale – sunt atat de multe, de frumoase, de surprinzatoare… si sunt net superioare tuturor sapunurilor clasice. Desigur, intotdeauna trebuie sa citesti cu atentie lista de ingrediente, sa vezi ce contine (din experienta spune ca sapunurile gen Lush, Sabon, Refan nu sunt naturale si nici benefice pielii; sunt doar colorate si placut parfumate… si incredibil de scumpe in raport cu calitatea lor… dar asta este doar o parere personala, desigur).

De-a lungul vremii am folosit zeci de sapunuri naturale, poate chiar sute… unele mai hidratante, altele mai putin hidratante, unele mai parfumate, altele mai putin parfumate, unele mai incantatoare, altele mai fade, dar niciodata n-am mai avut probleme cu pielea, sa mi se irite in asemenea hal. In schimb si acum mi se face rau de la parfumul Dove clasic si Exfolianting (nici nu stiu daca mai exista pe piata…) – atat de la sapun, cat si de la deodorant sau gel de dus (tusesc pana ma doare pe sub coaste, ma doare stomacul, gatul si-mi dau lacrimile…)

De atunci n-am mai avut mainile uscate decat daca mi-am facut-o cu mana mea (daca am umblat cu detergenti agresivi fara sa port manusi). In rest mainile mele sunt fine, hidratate, catifelate si nu simt nevoia sa ma dau cu crema de maini din ora  in ora, nici macar iarna. Daca revin la sapun clasic e jale! – maini uscate, mancarimi ale pielii…

Si inca ceva, pentru cei care poate inca nu stiu… sapunul handmade natural nu este ca cel facut de bunici! acela se face cu grasimi animale, pe cand sapunurile naturale se fac din uleiuri si unturi vegetale, extracte naturale, lapte de capra, argila si alte minuni ale naturii.

Cam asta este povestea mea si a sapunului natural in viata mea… voi cata atentie acordati sapunului?